Post pandemie în Educație

Spread the love
  •  
  •  
  •  

Propunerea de a strânge laolaltă gânduri constructive pentru viitorul nostru individual și colectiv m-a găsit mai puțin pregătită decât mi-ar fi plăcut să fiu. Am cugetat câteva zile astfel încât să înțeleg  de ce nu reușesc să mă relaxez și să revin, firesc, în rolul meu de dascăl. Nu am încă un răspuns mulțumitor și de aceea investighez, analizez, proiectez, testez, evaluez, integrez și mai ales, comunic cu mulți dintre cei pe care îi prețuiesc.

Alecxandrina Deaconu
Alecxandrina Deaconu

Intrebările mele sunt diverse și vizează, aproape în egală măsura, concretul, imediatul, dar și orizonturi mai largi și mai îndepărtate. Dacă mă gândesc la profesia mea, constat că nu este prea ușor să proiectezi Universitatea post pandemică și să definești rolul unui dascăl în cadrul acesteia. Adesea te cuprind speranțele, dar te rod și  dilemele legate de viitor.

Confruntată cu o amenințare fără precedent – pandemia Covid 19, Universitatea a reacționat, cum era și firesc, dând prioritate vieții. Și, imediat, a trecut la acțiune: a mobilizat resurse (cu precădere competențe umane dar nu numai), a comunicat intens, a constituit zone suport pentru potențiale blocaje, a mijlocit relația profesori-student, profesor-profesor, student-student, profesor-student-administrație-management, predominant prin intermediul platformelor online și iată-ne ajunși cu bine la finalul sesiunii din acest semestru. Nu am avut încă timp să facem o cercetare fundamentată a întregului proces dar, fără îndoială, ea va exista.

Strădania mea de a obiectiviza evaluarea experienței prin care încă trecem ar reține:

– plusurile legate de îmbunătățirea funcționării și utilizării platformelor online; elaborarea unui set de ghiduri/tutoriale pentru studenți și profesori, capacitatea de a organiza conferințe științifice online; îmbunătățirea activității de consiliere și de feedback; orientarea mai evidentă către obiective și rezultate; eficientizarea ședințelor de lucru; reducerea timpului de deplasare Universitate- Casă; un confort adesea mai bun la locul de muncă de acasă decât cel de la școală….

– influențele asupra comportamentalui nostru, cu accent pe responsabilitate, motivație, satisfacție, implicare, solidaritate, corectitudine, încredere, etică, empatie,  sau multe alte dimensiuni importante pentru reușita muncii din  Universitate.  Și pentru că știm că modificările de comportament sunt greu de apreciat având în vedere caracterul lor specific, este imposibil să facem acum judecăți credibile. Fiecare dintre noi poate să privească în adâncul său și să aprecieze dacă izolarea l-a făcut mai bun sau mai ursuz, dacă va reveni cu ușurință la comportamentul deschis, optimist, adesea entuziast de la începutul anului 2020 sau dacă este un alt om.

– minusurile legate de lipsa schimbul de idei și energii din sala de clasă; de lipsa sinergiilor ce apăreau în mediul comun de lucru, de incapacitatea noastră de a oferi răspunsuri acceptabile cu privire la prezentul și viitorul economiei românești, cu privire la mediul economico-social european sau mondial în care se desfășoară afacerile noastre. Deși relația mea cu studenții nu s-a bazat în principiu pe afectivitate excesivă, mărturisesc că am resimțit lipsa contactului vizual real, a reacțiilor spontane legate întâmplări diverse sau de teme lansate în discuție, lipsa pauzele și a atmosferei de pe culoarele clădirii, lipsa dinamicii neîntrerupte a grupurilor de tineri, lipsa emoției din legăturile tradiționale. Am avut un sentiment neplăcut generat de pustiirea spațiilor din interiorul și din afara universității, eu fiind dintre cei care consideră că fără studenții din Academia de Studii Economice, Piața Romană ar fi mult mai tristă.

Din fericire, criza globală din domeniul sănătății nu a zdruncinat un adevăr fundamental: evoluția societății umane nu este posibilă în lipsa unei educații temeinice care să pregătească fiecare individ, fie el copil, adolescent sau adult, pentru profesie dar și pentru viață. Întrebarea este dacă avem sisteme de formare și educare adecvate, dacă putem stabili prioritățile în acest domeniu fără a  înțelege cum va arăta lumea digitalizată, cât de mult se va baza viitorul pe inteligența artificială, cât de utilă va mai fi dimensiunea socială pe care o asociem în mod tradițional cu  ființa umană? Vor avea oamenii un comportament fundamental diferit? Vor juca universitățile un rol în formarea comportamentelor dezirabile? Greu de răspuns acum! Fiecare dintre noi are opinii și este extrem de util să le armonizăm și să adoptăm, pentru școală, o strategie adecvată secolului XXI.

Nu mă simt confortabil să constat că lumea a intrat în vrie. Multe dintre pledoariile valabile până ieri  sunt astăzi abandonate fără ca cineva să ofere o explicație care să faciliteze înțelegerea schimbărilor rapide cu care ne confruntăm. Lipsa din dezbaterea publică a unor scenarii integrate despre viitor nu înseamnă că realitatea îngheață și că vom fi lipsiți de presiuni în lunile și anii care vin.

Mărturisesc naivitatea de a fi considerat că schimbarea lumii se face în pași distribuiți, oarecum echilibrat, între generații și că viitorul aduce, aproape totdeauna, progres, la nivel individual și societal.  Fiecare generație de până acum  relatează evenimente majore prin care a trecut și conștientizează mersul către mai bine.  Eu mă întreb dacă nu cumva mă voi trezi, mâine sau poimâine, într-o societate străină, cu care rezonez  puțin, o societate în care distanțarea socială este o valoare larg răspândită și deplin acceptată. Ce voi face atunci? Voi reconsidera valorile pe care mi-am desfșurat existența și mă voi adapta fără să clipesc?

Unele dintre îndoielile prezentate anterior sunt probabil alimentate de experiența taversată recent. Mi-ar plăcea să zâmbesc cu indulgență considerând că impresiile mele au fost neîntemeiate,  să vorbesc în continuare despre implicare, atașament, entuziasm, credință, încredere, despre rolul esențial pe care îl poate juca un OM, cu plusurile și minusurile sale,  într-o organizație, într-o societate sau poate chiar într-o lume. Mi-ar plăcea ca educația să-și propună și să reușească să dezvolte nu doar inteligențe ci și caractere, ambele fiind extrem de importante pentru  progresul nostru real.

Până atunci, mă gândesc să acționez și să contribui și eu  la transformarea substanțială a sistemului de educație, sub raportul problematicii abordate, dar și a metodelor prin care transmitem cunoaștere către cei din jurul nostru. Cred că e loc destul pentru  creșterea priceperii de a fi profesori, pentru trezirea gustului studentului pentru cunoaștere, pentru învățătură, pentru inovare, pentru contribuție nemijlocită la dezvoltarea autentică și durabilă.

_______

Absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, promoția 1977-1981, Alecxandrina Deaconu are o carieră universitară începând cu anul 1982 când a devenit asistent universitar al Facultății de Management.
A urmat programe de formare și specializare în diverse universități din Franța – Paris, Lille, Orléans, Grenoble, Spania-Madrid, Portugalia- Porto.

Alecxandrina Deaconu
Alecxandrina Deaconu

În prezent este profesor universitar al Departamentului de Management, domeniile sale de expertiză fiind: Economia întreprinderii, Managementul afacerii, Managementul schimbării,  Managementul resurselor umane. Este titular de curs în programe de licență și masterat organizate de Facultatea de Management și  Facultatea de Administrare a Afacerilor, cu predare în limbi străine. Este  colaborator al Bucharest Business School pentru programul MBA INDE-CNAM pentru modulul Orientarea carierei.
Activează ca trainer în programe pentru mari companii internaţionale şi instituţii publice din România şi are o activitate de cercetare în numeroase  proiecte europene şi cu mediul de afaceri. Coordonează şi evaluează teze de doctorat în specialitatea Management şi a publicat numeroase studii ştiinţifice şi cărţi de specialitate în domeniile sale de expertiză. A îndeplinit responsabilități admnistrative ca Prodecan al Facultății de Managementul afacerilor din Universitatea Media Bucuresti,  prodecan al Facultăţii Administrarea Afacerilor, cu predare în limbi străine, membru la Consiliului profesoral al Facultății Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine și membru al Senatului ASE.

Alte articole

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *